67 de ani de la ocuparea sau de la eliberarea Basarabiei?

Astăzi s-au împlinit 67 de ani de la anexarea Basarabiei la U.R.S.S.

Evenimentul este interpretat însă diferit de istoricii din acest spaţiu, al Basarabiei. Unii optează pentru “eliberarea” teritoriului dintre Prut şi Nistru de către trupele sovietice, iar alţii zic că Basarabia a fost “ocupată”. Argumentele ambelor părţi le poţi auzi într-un interviu realizat de BBC, fă un clic pe interviu.

Tot astăzi mai multe organizaţii au pichetat în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău, cerînd “lichidarea efectelor în urma ocupării forţate a Basarabiei la 28 iunie 1940 de către trupele sovietice.” Vezi ştirea de pe Moldova Azi .

Jurnaliştii de la “Timpul de dimineaţă” au aflat însă care este părerea liderilor politici faţă de evenimentul disputat, vezi sondajul.

Pentru tine ce semnificaţie are ziua de 28 iunie 1940?

 

Despre secetă vorbim pe timp de ploaie

La un club de presă s-a discutat despre secetă astăzi, 28 iunie, în timp ce afară ploua. Drept dovadă, poţi urmări ştirile PRO TV, cea cu titlul “Băltoace în Chişinău” şi “1 000 000 000 de lei”. Cea din urmă conţine declaraţii din cadrul acestui club de presă.

Poate ploaia de astăzi e un semn bun. Deşi grîul a fost deja afectat de secetă, totuşi celelalte culturi ca soia, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr mai pot fi salvate, dar cu o singură condiţie: dacă începînd de azi va ploua continuu timp de o lună, două. De această părere este academicianul Mihail Vronschih. 

Tot el spune că o soluţie pentru protejarea culturilor agricole este irigarea. Potrivit lui, staţiile de pompare a apei, din republică, nu sunt suficiente. Datorită acestora poate fi irigată o suprafaţă de 35 mii ha, ceea ce este de 15 ori mai puţin decît necesităţile reale.

Ca urmare a pierderilor din agricultură, provocate de seceta din acest an, producătorii agricoli au înaintat către Guvern mai multe propuneri, printre care şi majorarea în 2008 a subvenţiilor pentru irigarea terenurilor.

Mă întreb totuşi de ce căutăm soluţii, atunci cînd deja se pierde roada? De ce uităm de înţelepciunea populară: “Fă-ţi iarna car şi vara sanie”.

 

Părinţi

Un semnal de alarmă!

„Părinţi, găsiţi timp pentru a vă educa copiii!” Acesta este mesajul unui film de un minut, realizat de o colegă, Daniela Borodachi. Pentru a vedea filmul fă un clic pe video.

E îngrozitor să vezi că tinerii preiau exemplul străzii, în lipsa unui alt model. Vorba proverbului: „Ce dai, aia primeşti”. Şi cînd te gîndeşti că un singur minut de atenţie din partea mamei ar fi fost îndeajuns, pentru a educa în copil grija faţă de mediul care-l înconjoară… Dacă micuţul ar fi fost încurajat cu un cuvînt de „Bravo!”, atunci cînd a pus hîrtia la coş, poate nu creştea un ignorant şi am fi avut oraşele mult mai curate.

Chişinăul fără energie electrică

Lifturi blocate, ambuteiaje, troleibuze paralizate sunt doar cîteva consecinţe ale deconectării neprevăzute ale energiei electrice. Marţi, 26 iunie, de la ora şase capitala a rămas fără curent electric. Acum e deja ora 21 şi zece minute, dar mai multe regiuni ale capitalei sunt încă în întuneric.

Ai rămas şi tu fără curent electric sau eşti norocos ca mine? De fapt, şi eu pînă să ajung acasă am avut ghinion. Am luat troleibuzul opt ca să ajung la Botanica, dar acesta a mers doar pînă la gară şi a făcut cale întoarsă, pentru că nu putea circula mai departe fără curent. Aşadar am coborît din troleibuz şi am urcat în microbuz. Bine că există şi această alternativă. Problema e că am dat ultimii cinci lei pe care îi mai aveam la mine. Şi dacă pentru a ajunge acasă aş fi avut nevoie încă de un microbuz, ce făceam?

Deşi Reţelele Electrice au anunţat deconectări ale energiei electrice în municipiul Chişinău, pentru miercuri, 27 iunie, vezi ştirea, în legătură cu lucrări de profilaxie şi reparaţie, totuşi o bună parte din capitală a rămas fără curent electric, astăzi, 26 iunie.

Azi însă cei de la Union Fenosa nu comentează deconectările, pur şi simplu nu răspund la telefon. Dacă ai reuşit să vorbeşti cu ei, spune-mi, te rog, şi mie ce ai aflat.

Cît îi costă pe moldoveni să-şi confirme statutul de cetăţean

 A ajuns acasă în patru zile

După patru zile de călătorie cu trenul, Angela, împreună cu cei doi copii ai săi, Diana de 13 ani şi micuţul Vlad de doar doi ani, a ajuns acasă, în Moldova. Printre sutele de călători îşi recunoscu tatăl, îmbătrînit de griji şi aşteptare. Cel mic n-a ezitat prea mult şi i-a sărit în braţe: “deda Grişa!” I-au cuprins emoţiile, nu-şi mai văzuse bunelul de un an. Îi despart mii de kilometri. Acolo în Siberia nu îndură doar gerul cumplit, ci şi dorul nesfîrşit de cei dragi de acasă.

În Transnistria nu se aplică ştampila de intrare în RM

Atunci cînd a ales calea mai scurtă spre Moldova, prin autoproclamata “republică nistreană” nerecunoscută, Angela nici nu bănuise cît o va costa. Chiar de la graniţă, nu i s-a aplicat ştampila de intrare în ţară, ceea ce înseamnă că nu mai poţi pleca înapoi fără să-ţi perfectezi actele de şederea temporară în Moldova. Uite aşa începe multaşteptata vacanţă în Moldova!

De intrat, am intrat, dar de ieşit din Moldova nu pot

Pentru că este cetăţean al Rusiei de mai mulţi ani, chiar a doua zi, Angela a mers la oficiul de paşapoarte din Cimişlia, oraşul de baştină, pentru a i se aplica viza de şedere temporară în Moldova. Dar, surpriză, acolo a aflat că are dublă cetăţenie, adică i s-a păstrat şi statutul de cetăţean al RM. Asta înseamnă că trebuie să-şi perfecteze paşaportul moldovenesc expirat deja, altfel nu poate ieşi din ţară.

Basarabenii se înscriu la studii în România prin poştă

Dacă vrei să studiezi în România, trebuie să depui dosarul de înscriere prin poştă:

- pentru admiterea în liceele din România, dosarul se depune în perioada 10 – 25 iulie 2007 prin poştă, recomandat, sau la Liceul „Mihai Eminescu”, Str. Nicolae Bălcescu nr. 24, Iaşi, cod 700117,

- pentru admiterea în universităţi, dosarul de înscriere se depune în perioada 1 iulie – 10 august prin poştă, recomandat, sau la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, Bucureşti, cod 010176), asta în cazul în care ai absolvit liceul în Republica Moldova. Dosarul include mai multe acte, pe care le-am enumerat în unul din comentariile de mai jos, şi cererea-tip din Anexa 8 (cerere).

Dacă eşti cetăţean al RM, dar absolvent al liceului din România, atunci depui actele de înscriere la concursul de admitere direct la universitatea solicitată.

Pentru studii liceale, statul român oferă în acest an 750 de burse pentru basarabeni, absolvenţi ai gimnaziilor din RM, promoţia 2007, iar pentru învăţământul universitar — 601 burse pentru absolvenţii liceelor din RM, indiferent de promoţie. Pentru detalii citeşte ÎN EXCLUSIVITATE pe www.admiterea.md

P.S. Daca te interesează lista universitatilor din România la care au fost repartizate locurile cu bursă la studii universitare de licenţă pentru basarabeni, absolvenţi ai liceelor din Republica Moldova, fă un clic pe Anexa 5.

Clubul Slow Food se deschide şi în Moldova

Lansarea primului Club Slow-Food în Moldova a avut loc joi, 21 mai, în incinta Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Iniţiatoria acestuia este Tatianei Lazăr, vice director al Agenţiei “TATRAbis”. Tatiana a aflat despre mişcarea Slow Food prin intermediul internetului.

Slow Food nu este altceva decît opusul Fast Food. Dacă fast food poate fi definit ca mîncare pregătită şi consumată rapid, presupune un ritm accelerat al vieţii, atunci slow food se asociază cu plăcerea de a găti şi savurarea mesei.

Slow Food este o mişcare internaţională, creată acum 20 de ani, în Italia, ca o reacţie adversă la răspîndirea fast food-ului. Membrii acestei, sunt, de fapt, simpli consumatori interesaţi de hrana pe care o folosesc, de felul în care este produsă, de producătorul acesteia. Organizaţia întruneşte în prezent 104 ţări şi are 80 de mii de membri.

Dacă în occident, conceptual de Slow Food este bine cunoscut, atunci pentru ţara noastră e ceva absolute nou, dar nu şi impropriu, cel puţin aşa crede Tamara Şchiopu, cea care susţine crearea Clubului Slow Food în Moldova şi care este fondatoarea unui club similar în Marea Britanie. Ea crede că principala sarcină a Slow Food-ului în Moldova este împotrivirea faţă de fast food, promovarea produselor tradiţionale, a producătorilor autohtoni, eliminarea ingredientelor artificiali şi folosirea produselor naturale, ecologice.

Clipul zilei

Vrei să te amuzi puţin? Fă un clic pe video.

Iordan versus Chirtoacă

Astăzi, în turul doi al alegerilor locale, jurnaliştii le-au adresat candidaţilor la funcţia de primar al Chişinăului aceleaşi întrebări. Răspunsurile au fost însă diferite.

 La întrebarea cum văd candidaţii oraşul Chişinău după alegeri,
Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal a spus: „un oraş în care să se aplice legea, un oraş în care să avem parte de calitate în servicii publice, în care să avem parte de mai multă civilizaţie, de respect reciproc, în care fiecare să se simtă mândru că-şi poate construi aici o familie, îşi poate croi un destin bun.”

La rîndul său, Veaceslav Iordan, candidatul Partidului Comunist din Republica Moldova, a spus “vreau să văd acest oraş frumos, modern, cu străzi iluminate, aşa cum vrea fiecare din dumneavoastră.”

Deşi ambii candidaţi se văd deja în fotoliul de primar, au trebuit să-şi imagineze ce vor face în cazul în care pierd alegerile.Dacă nu va fi ales primar, Veaceslav Iordan, candidatul Partidului Comunist din Republica Moldova, crede că va relua lucrul la construcţia traseului de cale ferată Jiurgiuleşti – Cahul, pentru că, spune el, „sunt întrebuinţabil în diferite domenii de lucru.”

Chirtoacă însă zice că îşi va căuta în continuare de treabă şi se va ocupa de rezolvarea problemelor oraşului, pentru că, în opinia lui: „problemele urmează a fi rezolvate din orice postură, chiar şi din afara administraţiei publice.” 

Impresii de călătorie

Elena Ichzli, studentă la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chişinău, povesteşte impresiile sale de călătorie în Germania.

Iată 10 lucruri care au surprins-o la germani:

 - M-au surprins germanii prin punctualitate, am avut şi incidente, de trei ori la rînd am pierdut trenul. Acolo dacă nu ai venit la timp, nu mai ai nici o şansă să intri in tren, autocar sau alt tip de transport. Ora 15 şi 11 minute înseamnă nici mai mult nici mai puţin decît ora 15 şi 11 minute.

- Duşul trebuie să-l faci în 5 minute. Pentru duşul public plăteam 5 cenţi, ceea ce-ţi permite să ai apă caldă doar 5 minute, dacă nu te încadrezi în timp, te speli cu apă rece. Sunt foarte bine programaţi ţi economi. Dar 5 minute totuşi era foare puţin pentru început.